I am who I am
De cand ma stiu, am stat pe scaunul stomatologic. Cred ca am petrecut atat de mult timp acolo, incat as fi in stare sa dorm pe scaun atunci cand doctorul lucreaza la dantura mea.
Istoria mea incepe de la primii dinti de lapte. Pe vremea aceea, unul din cei mai vestiti medici din tara, Doctorul Dinu (D-zeu sa-l odihneasca) se ocupa de dantura mea si a familiei mele. Era ruda cu tatal meu, veri buni, ceva de genul. Astfel ca probabil de la primele extractii de dinti de lapte, am fost invatat sa nu imi fie frica de dentist. Singura problema pe care o aveam la acest cabinet era data de cozile uriase formate de la 5 dimineata la usa, iar eu ca ruda intram in faţă. De fapt, nu cozile erau problema cea mare, ci rudele, prietenii de partid sau alte obligatii care intrau in faţă.
Sa incepem cu ce era mai important, am si eu poze cu bebelusele. Toata lumea avea, numai eu nu, ba de pe la expozitii moto, ba de pe la cele auto; cred ca eram ultimul manelist care nu avea si el poze cu cele doua beleluse de la Cronica.
Ca si data trecuta, bebelusele s-au evaporat inainte sa ne dam seama ca emisiunea s-a incheiat. Noroc ca le-a chemat “dirijorul” inapoi in studio avand putina treaba cu ele, ceea ce mi-a oferit o noua sansa de a le ruga frumos sa faca o poza si cu mine (de “dirijor” va povestesc mai jos ce si cum).
Ta dam…

In rest, pe langa faptul ca a fost destul de obositor, fata de data trecuta cand am fost la Cronica, lumea parea putin mai stresata de faptul ca emisiunea e live. Stateau mai cu grija la oamenii din sala si intr-adevar cred ca isi asuma un risc destul de mare ca un spectator sa se trezeasca sa faca mai stiu eu ce tampenie in timpul emisiunii. Ca lumea e plina de troli. Oricum, in spatele meu era un taran care se apucase sa vorbeasca la telefon in timp ce eram in direct. De fapt, nu doar prin asta s-a remarcat ca “manelist” dedicat, dar nu vreau sa vorbesc despre el, cand sunt atatia oameni mult mai interesanti despre care pot vorbi.
As putea incepe cu “dirijorul”, care spre rusinea mea nici nu stiu cum il cheama. Dar aflam pana terminam de scris articolul. Cred ca o parte din succesul emisiunii sau a faptului ca totul merge bine in timpul emisiunii, se datoreaza lui. De ce i-am zis “dirijorul”? Cum am intrat in studio, i-am zis sotiei, il vezi pe ala in tricou rosu, ala dirijeaza tot , ala da tonul la aplauze, ala spune start si stop la emisiune cand vrea el. Ea nu si nu, ca ala e cameramanul, ca asa a vazut ea la tv. Pana la final s-a convins si ea ca totul se intampla dupa cum scrie pe foaia “dirijorului”. Si sincer merita toate aplauzele pentru treaba pe care o face. A avut si un fel de ajutor de dirijare in tribuna noastra, dar de care nu am fost perfect multumit.
Un alt om extraordinar pe care l-am cunoscut data trecuta si l-am reintalnit este Ioana, cred ca se ocupa de partea de PR a emisiunii, facebook si alte chestii de genul asta, sau poate face si alte treburi pe langa asta, nu stiu, ce e important e ca pune intotdeauna pasiune in ceea ce face si vezi asa de la inceput ca are ceva deosebit, as zice eu un suflet cald dar nu stiu daca cuvintele mele sunt cele mai potrivite, altii poate ar spune ca e foarte de treaba sau de gasca. Am ramas impresionat si de faptul ca tinuse minte de data trecuta ca am venit cu scuterul de la Ploiesti, si o iertam ca i-a zis “scuter” bestiei mele de 180 de cai putere.
Un alt om foarte de treaba cu care am stat de vorba la final a fost Alex Vasilache de la JukeBox, care mi-a mai explicat cate una si alta din ce se intampla prin emisiune, am vorbit despre despre omul de la macara (o chestie foarte smechera de care mi-ar placea sa stau agatat in locul camerei) si despre multe altele.
Eu unul, nu am mai facut poze cu Huidu si Gainusa, aveam de data trecuta si oricum obtinusem ce mi-am dorit – o poza cu bebelusele. Probabil va intrebati cum de am putut face poza cu bebelusele, cu nevasta dupa mine? Ei bine pozele de mai jos o sa va elucideze misterul.
Update: pe “dirijor” il cheama Shofa din cate am “auzit”.
Pentru ca e interesant sa ii vezi live pe Huidu si Gainusa. Pentru ca belelusele arata cum arata. Si pentru ca e foarte misto sa vezi toata nebunia aia care e acolo.
Da, am primit iar invitatie, maine sunt acolo. Abia astept.
We love to entertain you!
Imi era dor de o reclama foarte tare. Si am savurat-o din plin pentru ca reclama asta e intradevar deosebita. De marca am auzit in cercul de snowboarderi dar nu ma gandeam ca reclamele lor sunt atat de cool.
Textul care a adus zambetul pe buzele tuturor, care a circulat la un moment dat prin toate firmele din Bucuresti, cred ca a fost un fel de viral atunci cand unu din colegii de la munca la descoperit si a inceput sa-l dea in stanga si in dreapta. Mi-e greu sa renunt la el dar consider ca de acum 3 ani s-au schimbat multe, stiul de a scrie, modul de a scrie, si nu numai. Da stiu au cam ramas greselile de gramatica si ortografie si mai ales typo dar astea se sterg greu.
Deci textul ramane aici pentru ca nu mi-e rusine cu el si nu vreau sa sterg ceva, doar ca eu unu consider ca a venit momentul sa fac un pas in plus in evolutia blogului meu si sa pun acolo un text mult mai profesional legat de cine sunt eu. Voi incerca sa nu fie chiar foarte formal dar cu siguranta nu v-a putea vreodata sa egaleze capodopera de mai jos:
Despre mine ar fi de spus multe. Putini ma cunosc cu adevarat, putini trec de zecile de masti care le am in fata.
Povestea mea incepe acum 12.000 de ani cand am venit prima oara pe Terra. Faceam parte dintr-un proiect amplu de dezvoltare a pamantului, ceea ce voi cunoasteti acum sub numele de Atlantida. Aruncat in valtoarea curentului lumii atlante am mostenit si eu o parte din inconstientul lor colectiv. (Petrnu cei interesati de subiect sa citeasca scrierile lui C.G. Yung)
Implicat in mai multe randuri de vieti in acest proiect numit Atlantida, inconstientul lor colectiv a definit o parte din mine, si asfel pot spune ca am devenit atlant in cele mai mai trainice colturi ale fiintei mele. Asfel una din caractersticile lor face parte din viata mea si din mine. Atlanti, ca si mine dealtfel, erau extremisti, duceau totul pana la extrem, si treceau cu usurina de la o extrema la cealalta, acest lucru a dus la distrugerea lor, si tot din aceasta caracterstica mi se trage si numele, haotik. Cealalta mostenire a mea vine din ultimi 3000 de ani si anume caracteristica de luptator, sunt un luptator in cel mai profund sens al cuvantului, iar cand nu am cu cine ma lupta imi construiesc proprile provocari pe care sa le depasesc. Sabia si lupta au fost unul din elementele predominante in ultimele secole, si a ramas prezent si in viata actuala.
Numele sub care exist in aceasta viata este Schiopu Dragos iar numele dupa care sunt cunoscut pe net este numele acestui blog. M-am nascut in 1978 intr-o frumoasa zi de Mai pe plaiurile orasului Campina, am copilarit in acest oras pana la terminarea liceului, apoi viata ma purtat prin imprejurimile din judet, intai Breaza apoi Maneciu Pamanteni, in prezent fiind stabilit in resedinta judetului:Ploiesti.
Cateva dintre lucrurile interesante din viata mea au fost: esperientele si experimentele paranormale din vremea adolescentei, aparitia la tvr1 in 2000 ca haker, 1 an ca profesor de informatica la un liceu, conducerea fimeri Nanotel S.R.L.
Cateva proiecte de succes: Modulul de referali pentru IPB 2.0, Sistemul de Adsense Sharing Revenue MultiAds pentru WPMU, siteurile fabricadebani.com si incarcaricartele.ro
Cate ceva despre cunostintele mele: html, php, mysql, delphy , c++, linux, tcp/ip, retele, echipamente de retea active si pasive, programarea centralelor telefonice sau a sistemelor de alarma.
Filme favorite: Firefly si Battlestar Galactica, si cele sf in general.
Muzica favorita: Kitaro si Parazitii (exact extremele despre care va spuneam)
Masini favorite: Lamborghini Countach, Hummer 1, De Lorean.
Sporturi favorite: inotul, snowboard-ing, skateboard-ing, nu am incercat inca surfingul.
Si pentru ca unii mai vor sa ma si contacteze: YM: nanotel_ro E-mail: office AT nanotel.ro
O porcarie de joc care m-a frecat la creieri toata saptamana. Nu jocul in sine ci fanatici de pe messenger care mi-au tot dat linkuri ca sa mai culeaga si ei cate un vot si odata cu el 20 de credite.
M-am inscris deoarece pe prima pagina a siteului nu zicea nimic nici de regulament nici de concurs sau premii, asa ca am vrut sa vad ce e dincolo de fereastra de login.
Dupa inscriere mi-am adus aminte de codul de dimineata auzit la radio dar nu mai stiam care naiba e, asa ca am dat o cautare pe google dupa el. Si am gasit nu numai unu si vreo 8 din care 3 au fost bune. In felul ast am pornit cu ceva sute de puncte fara sa stresez nici un prieten pe mess cu o cerseala de vot idiot. Apoi nu gaseam intrebarile, dupa ce le-am gasit nu a fost greu sa dau de un blog care le avea pe toate la raspunsuri, QUIZ 1 – 8 , asa ca in 10 minute facusem si toate intrebarile fara sa citesc macar intrebarea, ma uitam la raspunsuri si bifam. Astfel am luat 1400 de punte dintre care 1000 am “cumparat” o sansa. Nu stiu ce naiba e aia sansa sau cate sanse au fanatici din sistem dar daca mai si castig sunt sigur ca multi or sa isi bage unghia in gat.
Si cam atat despre spamul saptamanii, si cred ca si al saptamanilor ce vor urma.
I. EVENIMENTUL
Iata ca apuc si eu sa scriu despre ce a fost si cam ce s-a intamplat pe acolo. Cred ca-s ultimul, dar cu toate asta nici nu stiu cu ce sa incep. Cred ca ar fi bine sa incep cu felicitarile pentru barmanii participanti la concurs si pentru ca incearca sa arate ca barman sau chiar si ospatar inseamna alceva nu doar nenea ala plictisit care te intreaba: “Mda. Ce vrei? O bere. De care? Stella. Nu avem la rece….”. In fine cred ca stiti voi discutiile astea mai bine. Cel mai bine mi-a ramas intiparita replica unuia: “Comandati ceva?”, ca si cum ar fi zis: “Daca nu comandati, nu aveti voie sa stati la masa”. La care i-am raspuns ca am vrea un meniu intai de toate. Deci da, in plimbarile mele prin tara am tot felul de surprize neplacute legate de modul in care sunt servit. Asa ca, inca o data felicitari acestor barmani care incearca sa spele din imaginea acelor barmani sa le zicem neprofesionisti care au ajuns sa serveasca doar ca nu aveau altceva de facut si nu isi iubesc meseria. Felicitari si Stella Artois pentru ca prin astfel de evenimente incurajati ca barmanii sa fie asa cum ar trebui sa fie. Le aratati ca e totusi o meserie nobila si de care pot fi mandri.
Ar mai fi de enumerat castigatorii concursului:
Pe locul 1 Nicoleta Tanase – 22 ani – White Horse Bucuresti
Pe locul 2 Madalina Gadoiu – 25 ani – La Belle Epoque Bucuresti
Pe locul 3 Claudiu Valentin Pavel – 31 ani – The Elbow Room Bucuresti
Alaturi de Nicoleta Tanase, la Londra mai pleaca si cel mai bun barman din partea presei – Catalin Gradinariu – Radio Guerila.
Si as mai vrea sa mentionez pe cei doi ploiesteni care au participat la aceasta editie, ca trebuie sa fiu mandru si de cei din orasul in care locuiesc: Angela Petre – Prestij si Alin Cernat – Lazarini.
II. BLOGOSFERA
Pe langa multa bere, mancare si concurenti cu multe emotii, au mai fost si bloggeri care au incercat sa mai relaxeze concurentii, facand admosfera. Aici il avem pe @chinezu si @arhi cu un show de zile mari, dar si pe multi alti bloggeri pe care ii veti gasi in lista de la Twitter Effect. (inca nu dau link-ul ca nu e gata).
Si pentru ca bloggerii nu au venit doar sa faca atmosfera, dupa eveniment si-au si scris parerile pe care le puteti citi aici:
Manafu: http://www.manafu.ro/2010/09/cum-a-fost-la-world-draught-masters-2010/
eCostin: http://refresh.ro/2010/09/world-draught-masters-romania-2010-un-eveniment-stella-artois/
Cristi: http://www.piticu.ro/concursul-de-bere.html
Chinezu: http://chinezu.eu/2010/09/26/io-zic-sa-invatati-ceva-de-la-mine-si-de-la-arhi-zau/
Arhi: http://www.arhiblog.ro/2010/09/am-participat-la-stella-artois-world-draught-masters-romania.html
Sorin: http://sorin.rusi.ro/stella-artois-world-draught-masters-romania.html
Radu: http://www.nwradu.ro/2010/09/la-stella-artois-world-draught-masters/
Raluxa: http://raluxa.com/explicatii/ritualul-de-servire-a-berii-in-9-pasi/
Gasiti si poze de la Marius Tudor pe FB: http://www.facebook.com/album.php?aid=2048922&id=1538755265
De la Manafu pe Flickr: http://www.flickr.com/photos/79846314@N00/sets/72157624901599301/
Si sper sa apuc sa scot si eu pozele mele si sa le urc pe undeva zilele astea.
P.S. Daca arat bine in poza asta spuneti-mi, ca ma las de php si m fac barman.
II. TWITTER EFFECT
Deja cred ca v-ati obisnuit sa fiti urmariti pentru fiecare miscare pe care o faceti la evenimente. Fiind date putine, 118 mesaje pe twitter am decis sa le “culeg” manual. Colectarea asta manuala m-a ajutat sa inteleg si mai multe despre ce “scuipa” twitter in cautari si in curand, sper eu, voi avea un tool complet automat care sa colecteze datele si sa faca statisticile.
Si cam atat cu vorbaria va las sa vedeti singuri efectul WDM pe twitter aici.
P.S.2 Aveti si un butonas care va duce la toti userii.
P.S.3 Pot face o statistica si a softurilor folosite, dar nu cred ca este relevanta in cazul asta.