Haotik Note-Blog

Da, din pacate se intampla, mai ca e nu stiu ce ruda care are o tema foarte grea data de “dobitocul” ala de prof. de la Bucuresti care nici nu stie ce vrea, ba ca e cunostinta lu’ nu stiu cine, ba ca le-am mai facut pe bani, ca e omu’ muncitor si nu are timp sa le faca. Mi-au venit si mie cu siteuri gata facute si le-am demonstrat imediat ca nu sunt facute de ei, din 2 intrebari legate de tag-urile din ele le-am inchis gura.

De data asta nu a venit la mine respectiva, dar mi-a ajuns la urechi tema pe care o are de facut care arata cam asa : Magazin virtual cu cos de gunoi si linguri. Pentru cosul ala de”gunoi” si pentru “linguri” mai ca imi vine sa ma duc la profesorul la care are tema sa-i zic sa o pice.

De aia iesiti niste retarzi pe usile facultatilor, ca nu vreti macar sa va bateti capul sa pricepeti macar despre ce e vorba. Adica ok, inteleg ca e greu sa stii php sau baze de date si ca tema e grea, dar macar sa ai bunul simt sa stii ce drak e ala un magazin virtual care nu are nici cos de gunoi, se numeste COS DE CUMPARATURI, iar lingurile sunt defapt LINKURI sau legaturi catre pagini din siteul tau sau din alte siteuri. Vezi spre exemplificare acolo unde scrie la mine in pagina blogroll.

Si da, eu poate as putea sa iti fac tema, dar consider ca nu meriti sa iti fac tema nici macar pentru bani. Treci macar odata pe la cursurile doamnei profesoare E. sa te lamuresi cum e cu “lingurile alea”. Si am serviciu, nu e o scuza nici macar la studentii mei sa stii. Ai serviciu, asta inseamana ca nu poti sa vii, nu ca nu trebuie sa ai macar habar despre ce se  face la materia aia.

Cum, necum alaltaieri pe twitter prind din zbor un mesaj cum ca suntem invitati in platoul de filmari al Cronicii. Avand in vedere ca de mult imi doream asta nu am stat mult pe ganduri am dat repede click pe linkul care ma ducea la o pagina de facebook cu invitatiile si nu am stat mult pe ganduri si am pus mana pe un loc in sala.

Dupa o scurta explicatie cu regulile de baza dintr-un platou de filmare iata-ne in sala. Acolo nebunie mare, sau cel putin asa mi s-a parut mie nefamiliarizat cu un astfel de platou de filmare. Unii mutau decoruri, unii cantau, bebelusele isi faceau incalzirea, cam ca la nebuni si totusi foarte interesant. Oricum mi-a sfaramat toate miturile sau ideile pe care le aveam eu in cap despre ce si cum se intampla intr-un platou de filmari.

In primul rand nu e nici un panou pe care sa apara aplaudati/radeti sau ceva de genu cum am vazut prin filme, aveam impresia ca publicul are un panou si ce scrie pe panou aia faci. Mit spulberat. Next.

In al doilea rand ma asteptam sa fie ceva de genu ca la filme, taiati, motor, taiati, motor si sa revad o scena de 10 ori. Iarasi total fals, cred ca doar de 2 ori s-a reluat filmarea, o data Serban plecat prin sala nu a ajuns la timp la startul secventei si a trebuit reluat. A doua oara trupa JukeBox a gresit ceva si au reluat iar. Deci oarecum ce se intampla acolo apare si la tv, nu e ca in film, o secventa trasa de zeci de ori. Inca un mit spulberat. Next.

Al treilea lucru pe care l-au zis si altii, ne asteptam ca decorul din spate sa fie o imagine cu blocuri sau ceva din carton cu gaurele si becuri. Iarasi fals, sunt niste blocuri cu beculete si masinute si e ca un fel de macheta acolo in spatele lor. Inca un mit spulberat.

Si cred ca mai sunt multe alte lucruri pe care mai mult sau mai putin constient mi le imaginam despre un platou de filmare si s-a dovedit a fi cu totul altfel.

Oricum daca vreti sa vedeti ce a iesit va uitati diseara la Prima TV si poate apar si eu printre cei din public.

Am fost fericit sa fac poze cu Serban si cu Horia Varlan (Cireasa de pe tort) si nefericit ca nu am putut sta cateva momente de vorba cu Dezbracatu sau ca inca nu mi s-a implinit visul sa fac o poza cu Bebelusele. Apropo de bebeluse, mi-am dat seama ca televizorul meu de acasa nu e bun de nimic si trebuie aruncat (ditamai plasma de 107cm, pacat de ea). In realitate arata cu totul altfel bebelusele si daca la tv arata minunat in realitate… o my god sunt perfecte.

In concluzie mi-a placut nebunia de acolo si cu siguranta cu prima ocazie ivita de a fi iar prezent in sala o voi face.

P.S. Nu va zic nimic despre suprizele emisiunii doar ca am ghicit cine se afla in cutia cu cadoul pentru Gainusa.

P.S.2  Cumpara cineva o plasma Samsung, imensa? Se vede super bine pe ea. Merita toti banii.

UPDATE: Cateva poze facute de Ioana aseara la Cronica

Avand in vedere ca benzina creste zilnic, si ca in curand o sa ajung sa dau tot salariu pe naveta la Bucuresti mi-a trecut prin cap sa fac ceva in directia asta. Sa imi iau o luna de zile concediu, sa cumpar un trabant si sa incerc sa-l fac electric. Bineinteles ca inainte de acest concediu as fi adunat multa documentatie si tot ce exista in domeniu, bineinteles ca eram constient ca e nevoie de cateva mii de euro pentru a cumpara piesele necesare, bineinteles ca era luat in calcul si esecul. Dar ceva imi spunea ca este posibil asa ceva. Bineinteles ca imi place viata comoda, ca nu imi plac riscurile si astfel aceasta idee a ramas doar in mintea mea. Pentru ca da, nu am curajul sa fac asa ceva (in primul rand pentru ca sunt ceva bani care risti sa ii pierzi, in al doilea rand ca vreau sa imi folosesc zilele de concediu pentru vacante cat mai lungi pe partiile de snowboard din Austia, si nu in ultimul rand pentru ca regret orele de fizica la care am chiulit in liceu.

Si totusi omenirea se misca, idei care imi trec mie prin cap trec si altora si astfel avem un roman care a reusit asa ceva, dar si firma care a produs trabantul si care a revenit cu un model electric la salonul auto de la Frankfurt in 2009.  Deci desi multi ar spune ca visez cai verzi pe pereti, se pare ca totusi nu visez imposibilul.

In timp ce toata lumea alearga dupa bani si nu vor sa miste un deget daca nu au ceva de castigat din asta, alti oameni, se impica in proiecte umanitare pentru ajutorarea unor copii care nu am nici macar dreptul la educatie.

Pe scurt, am fost invitat si eu la acest eveniment care se tine Joi 15 Aprilie 2010, ora 19.00, in Absintherie Sixtina si unde niste oameni deosebiti vor arata ca le pasa. Din pacate nu voi putea ajunge la eveniment, trebuind la ora inceperii evenimentului sa ma ocup de educatia tinerei generatii de studenti din Ploiesti. (adica am ore la universitate in Ploiesti). Oricum nu va costa nimic sa ajutati la promovarea evenimentului daca nu vreti sa va implicati mai mult in aceast proiect.

Despe ce e vorba mai pe larg va las sa cititi singuri din comunicatul de presa sau pe blogul oficial:

In data de 15 aprilie va invitam sa deveniti parte din Art4Africa, un proiect ce isi propune sa ajute copiii dintr-o comunitate izolata din Uganda, Africa de Est: satul Busabaga. Pe parcursul evenimentului veti uita de problemele cotidiene pentru a va indrepta atentia asupra unui prezent dureros: oameni care nu au dreptul la educatie gratuita, fara de care nu au nicio sansa in fata unei societati conservatoare, supusa unui razboi civil.

Va asteptam joi, 15 aprilie, incepand cu ora 19.00, la Absintherie Sixtina din centrul istoric, pentru ca impreuna sa incercam sa dam o noua sansa la educatie acestor copii, printr-o licitatie de arta si un targ caritabil. Artistii care au confirmat deja participarea la eveniment prin donarea de lucrari sunt: Ciprian Paleologu, Mihail Cosuletu, Simona Vilau, Matei Branea, Paul Hitter, Vlad Eftenie, Radu Vitalaru, Gina Buliga, Alex Mirea, Roxana Banic, Sorin Cojocaru, Daniela Vasiliu, Cristi Malaia, Alexandra Plamadeala.

Pe langa licitatia de arta, la targul caritabil veti putea achizitiona obiecte de suflet care sa va aminteasca de oameni pe care nu ii cunoastem dar care au atata nevoie de noi. Intreaga suma obtinuta in urma vanzarii acestor obiecte va fii donata copiilor din satul Busabaga.

Printre surprizele serii se numara o reprezentatie inedita de muzica traditionala africana sustinuta Ikhaya Drum, timp in care artistul vizual Diana Kiss va proiecta imagini si filme reprezentative pentru proiect si pentru cultura Africana. Vor urma o serie de discutii cu invitatii speciali ai evenimentului: Marius Chivu (Dilema veche), Alice Nastase si Florin Grozea.

Organizarea evenimentului a fost realizata exclusiv prin voluntariat si sustinere benevola din partea partenerilor. Promovarea evenimentului va fi realizata integral prin metode neonventionale care nu consuma resurse financiare. Investitia tuturor celor implicati consta exclusiv in timp si energie.

Pana la urma, am ajuns si eu la intrunire. Nu prea stiu bine cum s-au derulat lucrurile de am ajuns dar stiu ca scriam un mail important pe fuga la munca, apoi o goana “nebuna” cu max 80km/ora la o ora de trafic intens pe un drum plin de bucuresteni care se duc la munte. Apoi la blog meet. Nu stiam daca ajung, daca nu vine ploaia si imi schimb gandurile inainte sa ajung la intrunire, nu stiam nimic.

Prea multe pareri nu o sa am nici pro nici contra, pentru ca am ajuns pe partea de final. Am inteles ca nici nu am prins pe toata lumea asa ca nu stiu nici cati au fost sau cine a fost exact. Dar furam noi lista cu participanti de pe undeva, nu-i bai. (Sa fie oare la organizator ?)

Deci ca o parere generala totul a fost ok sau aproape ok, nefiind de la inceput nu prea am cum sa-mi dau cu parerea, si in plus ce putea sa nu fie ok. Ce nu mi-a placut? Mai baieti, erau fetele alea 2 frumusele foc acolo intr-un “colt” si nici nu le-ati bagat in seama, Florentina si Andreea. Inteleg ca exista tot felul de polemici si subiecte “fierbinti” de dezbatut, dar daca nu le bagati in seama data viitoare nu or sa mai vina. Si mi-a soptit mie o pasarica ca nici la inceput nu au fost prea bagate in seama. O sa am grija data viitoare sa le pun langa Cristina Cirsteea ca si ea parea mai timida data trecuta, macar daca se vor plictisii vor discuta de ale fetelor.

De asemenea uni stiu ca tin mortis sa aud ce au de spus si cei mai timizi, ca cine stie ce secrete ascund, @militaru stie ca sunt “cosmarul” lui cand vine vorba de asta.

In rest pe langa fete care nu stiam nici ce blog au,  mai era langa mine un baiat ciudat cu care nu am apucat sa vorbesc mai mult de 3 vorbe si inca 3 pe care am reusit sa-i memorez cat de cat: Sadak, Zorin si Waven.

Pe langa cei enumerati mai sus au mai fost prezenti la eveniment Raavi, Vali (fotograful nostru nelipsit), Vlad si poate si altii care nu i-am prins eu cand am mai venit.

Asa cum v-am promis, revin cu o propunere legata de urmatoarea editie a tweetmeet-ului. Nu se mai tine. Glumesc si nu tocmai.

Haideti sa vedem inainte de toate de la ce a plecat si la ce s-a ajuns in momentul asta. S-a plecat de la dorinta mea de a acorda din timpul meu lui @militaru si de a bea o bere impreuna, am banuit ca sunt si altii care vor sa ma cunoasca si astfel m-am trezit leader peste noapte la prima editie si cum ca sunt mult mai multi cei care vor astfel de intruniri.

Apoi a venit editia a II-a unde o mana de tineri pasionati au dus tot greul @secret @andreyaalexa @militaru si poate si ceilalti. Tin inca o data sa ii felicit pentru munca depusa. Au incercat sa aduca invitati speciali, sa faca totul cat mai bine posibil. Si au facut cum au situt ei. Nu au putut sa multumeasca pe toata lumea, acest lucru era imposibil, dar pana la urma totul a iesit extraordinar de bine.

[ Aici am editat ceva cu tenta de scandal, ca am decis sa ma mai abtin, poate o sa fac un post separat legat de asta, poate nu. ]

Revenind la zi si la editia urmatoare, as incepe intai cu cererile pe care le-am primit direct si indirect, unii vor paintball, altii mici si bere, altii mai stiu eu ce bazaconii. Stiu, toata lumea vrea sa se distreze dar nu putem sa punem o mana de oameni sa se ocupe mereu cu organizarea distractiei altora. De asemenea, editia a doua a demonstrat ca avem oameni cu potential care pot face lucruri foarte interesante.

Asa ca iata cum vad eu lucrurile si propunerile mele:

Eu vad tweet-meet-urile ca o intalnire la o bere intre pasionatii unui subiect anume, sau care au un element comun, in cazul nostru a fost ca suntem ploiesteni.
Astfel cei pasionati de Paintball pot face oricand #paintballtweetmeet, cei care vor sa manance un mic la iarba verde sa faca #lamicitweetmeet si tot asa. Sunt si in Bucuresti o groaza de astfel de tweetmeeturi.
De asemenea, bineinteles ca vreau sa continue seria #ploiestitweetmeet dar sa se rezume doar la iesit la o bere si discutat despre vrute si nevrute.

Avand in vedere ca feedbak-ul de la editia a II-a a fost pozitiv, ca niste oameni au demonstrat ca pot face niste chestii foarte misto, vrem sa continuam si cu asta, dar in cadrul unui eveniment si mai profesional. Nu stiu cum se va numi. Ploiesti Web Camp, PH Online Meet sau ce nume va mai trece voua prin cap. Dar un eveniment care sa inceapa undeva la orele 19.00 , sa contina o ora pentru socializare iar de la 20.00 inca vreo ora sa dea niste oameni din gura in cadrul unor prezentari.

Legat de prezentari, am doua precizari, sa fie limitate la 10 minute eventual 15 pentru invitatii speciali, sa fie eventual macar 2-3 si cu un PPS in spate si sa fie pe ceva teme interesante, eu unu m-am saturat sa imi tot prezint blogul cand poate am lucruri mai interesante de spus.

Edit Later: Uitasem sa zic ca dupa inca o ora, o ora si ceva incepe si distractia, si aici il las pe @sekret sa-si faca de cap cu karaoke si cu ce stie el mai bine.

Mai sunt si ceva idei bune scoase de Vlad dar despre care o sa-l las pe el sa vorbeasca cand vom anunta oficial evenimentul.

Astea sunt ideile mele si cum vad eu lucrurile, astept feedback de la voi ca sa ne putem orienta cat mai bine in organizarea noului eveniment.

In cele 2 zile ale targului voi reprezenta cu mandrie compania la care lucrez. Asa ca, daca esti tanar, dinamic si vrei sa lucrezi intr-o companie de top, nu trebuie sa tai de pe lista ta acest eveniment. Targul are loc de doua ori pe an, primavara si toamna si ofera tinerilor ocazia de a-si face intrarea in cele mai mari firme de IT (si nu numai) din Romania si din lume.

Daca vreti sa ne cunoastem, nu trebuie decat sa treceti pe la standul 1and1 si sa intrebati de Haotik.

Deci, notati-va de pe acuma in calendar data la care se desfasoara evenimentul, ca sa fiti siguri ca nu ratati intalnirea cu Haotik. Pana atunci toate cele bune si ne vedem acolo.