Haotik.ro

Am plecat de la pensiunea de care v-am povestit anterior si ne-am bagat putin si in Padurea Baciului unde nu am gasit nici extraterestri, nici OZN-uri, dar am mancat un pepene bun la marginea padurii.

In Cluj principalul punct de atractie era clar Gradina Botanica, care parca avea mai multe bazine data trecuta cand am fost. Oricum de data asta am gasit un bazin mare mare, plin de guppy care veneau si te ciuguleau de mana. Bineinteles ca un copilas a vrut cativa pesti amintire si parintii au acceptat cu draga inima sa ii puna intr-o sticla cu apa.

Am mai admirat un trunchi urias de copac rasturnat si gol pe interior unde chiar si Haotik (adica eu) incapea fara probleme si turnul de apa, unde evident m-am catarat pe elementele exterioare de structura.

Dupa vizitarea gradinii botanice si cumpararea catorva suveniruri tepoase, ceva cactusi frumosi de la intrare si o piatra mica intr-un ghiveci (de fapt o planta care imita pietrele, pentru a nu fi mancate de animale), am plecat spre un loc de baie destul de cunoscut in zona.

Vrei sa ai succes cu blogul tau? Atunci unu din treburile de care trebuie sa ti cont este ca trebuie sa-ti faci treaba pentru care esti platit sau sa-ti faci treaba pe care ti-ai propus sa o faci. Si nu trebuie sa-ti faci prea mari griji de regula asta pentru ca daca nu ti cont de ea o s-o inveti  pe propria piele la un  moment dat.

De exemplu eu, in cursul acestei calatorii, uneori sunt mort de oboseala, nu am nici un chef sa mai scriu inca un post pe blog  legat de ziua respectiva dar daca tot zic maine, o sa ma trezesc ca ajung acasa si ca in loc de 18 posturi interesante abia mai scriu unu cu ce imi aduc aminte din toata vacanta. Asta insemana o pierdere si pentru blog si pentru mine. Si daca in cazul acesta nu este foarte vizibila pierderea, in alte cazuri din pacate a trebuit sa contorizez in bani pierderile.

Regula asta, alaturi de trebuie sa fi pregatit intodeauna cand te duci undeva am invatat-o pe propria piele cand de cateva ori am fost prins nepregatit, am ratat cateva oportunitati si de atunci mi-am dat seama ca nu e bine sa mai ratez oportunitatile care viata mi le ofera.

Am plecat de la Hanul Morii pe la 10 dimineata desi planurile erau sa plecam mai devreme. Dar a fost timp pana la urma si de o pauza mica de net pe marginea drumului, mai ales ca aveam acoperire broadband in zona respectiva.

Iata ca am ajuns si la salina care ma impresionase atat de mult cu pozele de pe net. Pot sa spun ca e intr-adevar extraordinara, nu salina in sine, cat modul in care a fost amenajata. Cred ca un rolercoaster in interior ar da pe spate pana si cele mai tari parcuri de distractie din Europa.

Dupa salina, in cautarea Gradinii Zoologice din Turda, am gasit o balta numai buna de racorit. Dupa iesirea din frigul salinei, temperatura de afara parea si mai de nesuportat. Asa ca nu am stat mult pe ganduri si ne-am aruncat in apa sa facem o baie buna.

Citeste mai departe …

John a initiat zilele trecute la radio o campanie intreresanta pe facebook care indeamna lumea la mersul pe jos. Ma rog nu neaparat mersul pe jos cat mersul si cu  bicicleta, rolele,sau alte mijloace de deplasare care  nu implica poluarea sau lipsa efortului. Cu alte cuvinte sa mai lasam masina in parcare ca si asa e scumpa benzina si sa mergem mai mult pe jos. Mai ales cand e vorba de mers 200 de metri pana la magazinul unde se vinde paine sau tigari.

Campania o puteti sustine aici si sper sa prinda cat mai bine in radul lenesilor cu burta ca mine.

Bineinteles ca ora 10 de plecare s-a transformat in ora 11 ca in final sa fie ora 12. Oricum de data asta nu ma grabeam nicaieri, stiam ca am destul timp sa ajung la Sighisoara. Urmariti de ploaia care nu ne-a lasat o clipa sa zabovim. Opream sa facem 2-3 poze si deja incepea sa picure.

Pana la urma am ajuns inaintea ei in Sighisoara unde am apucat sa ne retragem la o terasa acoperita chiar cu putin inainte sa inceapa vijelia. De fapt terasa era afara, dar dupa ce a inceput serios ploaia, ne-am retras inauntru.

Dupa aceea, negasind cazare in Sighisoara, nu stiu din ce motiv toate pensiunile erau ocupate, am plecat spre Medias. Ne-am oprit la Hanul Morii in Nades, unde vom zabovi peste noapte, iar maine ne indreptam spre Salina Turda.

Prea multe nu-s de povestit ca majoritatea timpului am stat in masina pe drum. Era si cel mai mare segment de drum, practic suntem undeva la o ora de Turda si doua ore de Cluj. Deci zilele viitoare vom vizita multe si vom avea despre ce discuta.

1. Originea nicknameului meu vine de la o gandire haotica, expresia care a dat nastere numelui reprodusa din minte este “tu cum ai creierul, haotic” si a fost putin customizata de la inceput cu un K in loc de C la final. Deci vine de la haos si gandire haotica. Precizez asta deoarece am intalnit in ultimile doua zile doua persoane care au scris kaotik, una pe twitter si alta pe mess.

2. De vreme ce ti-am dat nu doar odata ci de mai multe ori adresa blogului meu, de vreme ce stam de vorba cel putin odata pe saptamana, atunci cand spun ca am scris ceva pe blogul meu consider ca e de bun simt sa nu ma intrebi care era adresa blogului. Macar o cauti pe google, cauti id-ul meu de mess si dai tu cunmva de blog. De aceea sa nu va mire daca uneori la intrebarea asta va las fara raspuns. Iarasi am patit-o de doua ori in ultimile zile. Contrar asteptarilor astazi am avut supriza placuta sa ma prezint si sa mi se spuna, exista si un blog cu numele asta. Da uneori, mai mereu, ma prezint cu Haotik si nu cu Schiopu Dragos.

Poate ca titlul vi se pare cam dur, insa va atrag atentia inca de la inceput ca articolul va fi si mai dur. Zilele trecute, adica ieri, am fost la Serbarile Timisoreana, unde noi bloggerii si twitteristii Ploiesteni am fost invitati de catre cei de la Timisoreana sa venim, sa bem o bere, sa ne dam cu parerea despre ce si cum a fost la evenimentul organizat de ei.

Cand Sadark a organizat blogmeet-ul in primavara, cativa, sunati si invitati la eveniment-ul de atunci, au intrebat cu tupeu la telefon cine plateste berea si, pentru ca nu isi permiteau sa-si plateasca o bere sau un suc, nu au venit atunci la intrunire. De data asta am zis, mah, berea e gratis, prezentari plictisitoare nu mai avem, sa vezi cati oameni noi o sa gasesc la acest tweetmeet si nu a fost asa. Stiu ca o sa existe guri rele care or sa strige, “ma lasi, eu imi permit sa-mi platesc singur berea”, dar si pentru ele am un raspuns putin mai incolo.

Citeste mai departe …