Haotik Note-Blog

Va povesteam acum cateva zile despre cum gasesti o baba uda in padure. Ei bine azi in gara am avut parte de alt spectacol demn de mensionat. Un biet nebun urla prin gara, si nu sa lasat pana nu a facut tot peronul de la un cap la altul. Din cant in cand se mai oprea la cate un calator se uita la ei si ii zcea vre-o doua. Pentru unii era fun, pentru alti era trist. Stau si ma gandesc ca lumea ar fi putin mai colorata si mai amuzanta cu astfel de oameni.

Eram in trafic, la semafor. La trecere, o domnisoara imbracata cu fustita gri si cravata, si bineinteles cu ochelari de soare astepta sa se faca verde la semafor. Ma intrebam daca o fi vreo eleva care se duce la scoala sau o corporatista. Apoi mi-am amintit ca e vacanta. Deci, o corporatista. Afara e nor, dar ea poarta totusi ochelarii ce o fac sa arate hilar. Cred ca o pereche de ochelari sport i-ar da mult mai bine la chipul ei deja mic si acoperit pe jumatate de ochelari. Ridic viziera de la casca si o intreb tacticos daca asta e Calea Floreasca. Bineinteles ca stiam unde ma aflu, dar vroiam sa intru in vorba cu ea. Ma masoara din cap pana in picioare si isi da ochelarii jos. Sub ochelari se ascundeau niste ochi ageri ai unei doamne la 40 de ani. O schimbare totala a imaginii pe care o vedeam inainte. Imi explica faptul ca asta e Calea Floreasca, e chiar in fata mea, si ii multumesc frumos. Imi continui drumul suprins de imaginea atat de inselatoare a unui chip care parea atat de frumos.

In orice caz, am decis ca am nevoie de ochelari de condus. Nu ca nu as vedea bine semnele de circulatie, dar in mod clar vreau sa vad mai bine de azi inainte blondele care stau la semafor, sau macar varsta lor.

Dupa cele 48 de ore de nebunie totala asta aproape ca nici nu mai conta. Asa ca nu am prea multe comentarii de adaugat. La cata adrenalina am avut parte in weekend, 257 de km la ora nu a facut nici macar un fir de par sa tresara, sau vre-o urma de adrenalina. probabil s-a consumat toata zilele trecute. Oricum nu am ce comenta, dar daca lucrurile se schimba dupa 200km/ora se schimba din nou la peste 250km/ora. Nu stiu in ce se schimba, poate eram prea adormit ca sa constientizez dar senzatia era intradevar ciudata.

Nu erau masini, nu erau oameni, nu era nimic care sa fie in pericol in afara de persoana mea asa ca nu-si au loc comentarile sa zicem rautacioase. Tractoristi de pe camp sa se abtina, sunt sanse mici la cat de “multi” sunt sa nimeresc cu motorul tocmai in ei.

01:00 – Ne pregatim sa plecam “in the middle of nowhere”. Desi locatia suna putin nebuneste suntem aproape sigur ca o sa ne distram de minune, nu se promite vreme cu mult soare, plaja si valurile marii.

02:00 – Am incarcat bagajele deja in masina, si impreuna cu Dana am purces la drum. Defapt intai spre Bucuresti unde urmeaza sa ne intalnim si cu o parte din grup si de acolo mai departe spre mare.

03:00 – Am ajuns la locul de intalire. Exact la fix cat sa ne intalnim cu Luminita si Mihai care erau deja pregatiti de aventura (nu stiau saracii ce anume o sa ii astepte). Ciprian si fetele se lasa asteptat, ajunge intr-un final, constata ca a uitat cardul acasa asa ca se duce dupa el.

04:00 – In sfarsit plecam sprea ausostrata, aglomeratie mare toata lumea pleaca din Bucuresti spre mare la final de saptamana.

05:00- Ciprian isi da seama ca ii mai terbuie o piesa la Samurai asa ca scoate din porbagaj o bara de metal de vre-un metru si se apuca sa o monteze intr-o parcare de pe autostrada. Piesa care leaga cele doua punti de tractiune. Termina cu piesa plecam mai departe la drum.

06:00 – Suntem pe autostrada, mergem destul de incet pentru ca Ciprian are si barca legata de masina.

07:00 – Blocati in trafic, se merge bara la bara, accident, vreo 10 masini pe margine fiecare mai mult sau mai putin stramba, mai mergem putin si gasim un tir si el accidentat.

08:00 – Iarasi blocati in trafic pe o lungime de 3 km, e coada pana la statile de taxare, profit de ocazie si ma trece Dana la volan iar eu fac poze de pe podul care trece peste Dunare. Trece un vas de croaziera iau eu ii fac poze. Apoi merge mai departe spre Navodari.

09:00 – Am oprit la un Penny Market din Navodari, apare si cealalta masina un Mitsubishi alb cu Norbert si sotia plus Robert. Mai avem putin si ajungem pe plaja

10:00 – Am intrat pe o poteca asfaltata care ne duce la plaja, Deja visez la o baie racoroasa in mare. Imi fac planuri, pe la 11:00 termin de asamblat cortul, pe la 12:00 cel tarziu sunt in apa racorindu-ma. Mama ce misto o sa fie.

11:00 – INCEPE NEBUNIA. Drumul se termina intr-un mare lac, multi lasa masinile acolo si pleaca prin apa catre plaja care pare sa fie undeva la 500-800 de metri. E clar ca nu o putem lua pe acolo, aflam de un drum prin sat care ar duce tot pe plaja dar nu se surade ideea. Vedem un drum lateral care mai cu baltoci cu namol mai cu drum uscat pare sa duca undeva, nici noi nu stim unde dar decidem sa o luam pe acolo. Fetele se opun. Eu, Ciprian si Norbet o tinem pe a noastra ca se poate pe drumul ala. Norbert se uita la Loganul meu si nu pare prea convins ca e bine sa facem asta. Eu ii explic calm ca Loganul meu are suflet de 4×4 in el, si ca sa nu isi faca griji. Citeste mai departe …

In primul rand pentru ca simteam ca nu mai am spatiu am latit zona posturilor scotand spatiul in general nefolosit din dreapta. Astfel am renuntat la un sidebar si am mutat putin mai jos in primul sidebar categoriile si blogroll-ul.

O a doua chestie care am reusit sa o repar dupa multa cheltuiala a fost sa fac sa mearga cautarea pe blog. Mergea si inainte doar ca pagina doi a rezultatelor ducea pe pagina doi a blogului. Pentru cei care folosesc Dilectio si au aceasi problema le recomand solutia de aici.

Si a treia chestie pe care am vrut sa o modific au fost unele texte in limba engleza pe care le-am tradus in romana.

Daca mai imi vin in cap si alte modificari probabil o sa stau de ele zilele urmatoare.