I am who I am
Probabil ca ati observat ca zilele astea nu am mai postat mai nimic pe blog. Asta din cauza ca am lucrat din greu la sistemul de afiliere de la bestad.ro plus cateva inbunatatiri si bug-uri care poate trebuiau rezolvate mai demult.
Sistemul de afiliere propune 30% pentru fiecare advertiser adus catre BestAd. Pune la dispozitie doua seturi de banere predefinite. Plata se face in e-gold, paypal sau moneybookers la un minim de 10 euro. Este acceptat orice fel de site.
Azi imi aduc aminte brusc ca suntem in 2008 si ca prin martie asa ar trebuii sa imi expire o banare veche si dureroasa.
Si dau fuga fuga la poarta raiului sa intreb cand se deschid portile. Ca suntem in 2008. Sincer eu ma asteptam sa expire in mai de ziua mea ban-area. Si cand colo, ce sa vezi, maine pe 13 se deschid portile.
Probabil lumea se intreba ce reacti voi avea? Mai are rost vreo reactie, ca am reactionat destul pana acum vreo juma de an cand am anuntat sfarsitul razboiului.
Oare cum va reactiona lumea? Ramane de vazut. Totul a pornit a acolo… tot ce se poate vedea azi in afacerile mele online.
Toata lumea pune filmulete de pe youtube pe blog. De ce sa te chinui sa scri atat de mult cand poti arunca repede un filmulet si gata curg vizitatorii.
Dar cum facem sa punem cele mai cautate filmulete? O fi greu. Nu. Nu trebuie decat sa stai 5-10 minute pe youtube, sa tot dai refresh si sa urmaresti la ce se uita lumea pe acolo. Filmuletele care le vezi ca apar cel mai des insemana ca sunt si cele mai cautate, sau de succes.
Saptamana aceasta cred ca stiti deja ca sa invartit in jurul a doua filme: Avion la un pas de prabusire si Celebra cantareata de la Music Idol.
Saptamana care urmeaza oare ce filme vor fi in top?
Din pacate nu am avut timp de poze sau filmari. Sa zicem ca am castigat la “loto” un card cu multe multe puncte si am fost foarte grabiti sa le consumam. Zapada cam umeda dar te putea-i da bine totusi. Coada la telescaun: deloc. Nu dura mai mult de 10 secunde sa te urci in el.
Pe partie erau 3 nebuni (eu si 2 prieteni), 2 gagici una cu skiuri si una cu o placa pe care scria mare Oxigen (simpatica) un turist din estonia (iar m-am spart in figuri cu engleza mea in teleferic) si inca vreo 2 3 skiori care nu erau mereu aceasi, mai plecau unii mai veneau altii. In rest toata ziua ne-am dat doar cei enumerati mai sus.
Aventura a inceput bineinteles cu Sinaia. Ninsese azinoapte deci zapada de vis pe partie, dar, vesnica problema, vand puterni, telecabina oprita, asteptat 1-2 ore doar doar o pleca. De data asta au avut bunul simt sa ne spuna ca azi nu ii mai da drumul. Predeal – ploaie, Azuga – inchisa tot din cauza vantului puternic. Ultima optiune si speranta ramasese Kalinderu din Busteni. Deja vazand soarele frumos din Busteni ne si vedeam inapoi spre casa buzele umflate. Dar noroc, partia avea sapada, nu cea mai cea zapada, dar era zapada, nu zgariam placile. Doar ne-am udat rau la poponetz.
Ne-am dat pe ea de …. fara numar… pana la trei jumate cand nu ne-au mai tinut picioarele.
Probabil la Sinaia va mai fi zapada inca 3 saptamani de acum incolo dar nu cred ca sunt dispus sa dau 50 ron la benzina ca sa stau sa vad daca merge sau nu telecabina din cauza vantului. In concluzie placa se unge, se scot maine legaturile si intra in husa originala la iernat. Pana la iarna nu cred ca mai vede zapada. Decat daca ajung in austria dar sansele sunt tot mai mici pe zi ce trece sa ajung pe partile din Kaprun.
De mai demult vroiam sa stiu cat de stabila e conexiunea Vodafone in cazul in care esti in miscare, pe tren. Aseara am avut ocazia sa il testez. Am bagat cartela de date in telefon si am dat drumu la mesenger si la opera. Totul a mers perfect, mai putin telefonul meu care se misca ca un 486. La 150 Mhz nici nu prea ai ce sa ii ceri, e clar ca e vremea pentru altul.
In rest totul sa miscat bine, nu pot sa spun foarte bine deoarece netul prin cardul de date chiar si conectat la GPRS merge mult mai bine pe laptop decat direct pe telefon. A fost chiar interesant sa stau conectat tot drumul de la Bucuresti pana la Ploiesti.
Zilele viitoare am de gand sa il testez si pe DN 1. Dar banuiesc ca nu vor fi nici un fel de probleme daca nu au fost in tren.
Singura mare problema ramane in asfel de incursiuni bateria telefonului. O tine ea 3-5 zile in mod normal, dar cand o pui pe net, in 1-2 ore se duce bateria de nu iti vine sa crezi. In fond nu prea ai ce sa faci, si daca ai vorbi la telefon atata timp ar avea acelasi efect.
Oricum daca esti in tren si ai de stat mai mult de o ora, nu te vei plictisii cu o asfel de legatura la internet. Singura problema: sa nu uiti sa te dai jos din tren. In rest poti sa stai pe YM cu prietenii sau sa scri pe blog, sau cine stie, nu am cautat inca un soft de Feed Reader pentru telefonul meu.
Se stie ca sunt fan inrait Coca-Cola, si chiar in momentul de fata am un pahar de cola la cel putin 20 de cm de mana mea. Coca Cola Zero nu mi-a placut asa mult, din cauza ca nu era dulce.
In schim jocul, cu totul alta poveste. Este extraordinar, este super. Mi-a placut la nebunie.
Are 4 niveluri pe care trebuie sa le treci ca sa ajungi la prezentarea finala.
Nivelul 1: Saritura cu masina peste pod.
Nivelul 2: Spargerea zidului cu mingia.
Nivelul 3: Joc cu mingia pentru majorete.
Nivelul 4: Joc de pinball.
Nu stiu din ce ramasite ancenstrale mostenesc acest obicei, dar imi place sa salut soarele. Ma inveseleste, ma binedispune si ma face sa ma simt bine.
Pe vremuri cand ma duceam la munca la Teron, in fiecare dimineata ma bucuram de mangaierile lui pe drum, si ma simteam bine. Apoi cand stateam in gazda la un prieten, ma trezeam dimineata, ieseam pe balocon cu o cana de cola in mana si salutam respectos soarele.
Astazi in parc am simtit nevoia sa o fac din nou, si m-am simtit lafel de bine ca intodeauna. Natura proaspat inverzita, caldurica de la el, totul ma facut sa ma simt minunat. Sa simt ca traiesc si ca sunt viu. Nu stiu sa explic aceasta senzatie, dar e minunata. Te uiti in jurul tau si te bucuri ca esti AICI si ACUM. Nu mai conteaza daca se duc razboaie pe planeta, daca vre-un guvern secret ne coduce lumea sau daca pur si simplu e doar o realitate virtuala. Simti ca traiesti si te bucuri de fiecare picatura de viata din jurul tau.